-simbol ambivalent, loc al morții și al regenerării, căci un tânăr va încheia o etapă și o alta va începe: „de la un loc i se închide calea și încep a i se încurca cărările”

-simbolizează o fază a dezorientării, zona inconștientului, în care omul conștient poate pătrunde doar șovăind. Traversarea labirintului dvine o călătorie inițiatică.

- Eroul lui Creangă nu se dovedește capabil să ducă la bun sfârșit călătoria sa inițiatică , nu poate înlătura obstacolele survenite pe parcursul traversării pădurii, el lăsându-se înșelat de puterea de convingere a Spânului, încălcând sfatul părintesc. Încă naiv, Harap-Alb cade în cursa întinsă.

-Secvența prezintă coborârea în fântână a fiului de Crai.

- Aceasta apare în diverse tradiții ca izvor de apă vie, fântâna vieții, a nemuririi, a tinereții veșnice.

În această secvență regăsim momentul jurământului pe paloș. Intrarea fiului de Crai în slujba Spânului se face sub jurământ. Spânul îl va învăța umilința, îl va supune la probe decisive, dar mai presus de orice îi pune la încercare cuvântul dat, adică onoarea sa de om.

Cum se numesc personajele care îl însoțesc pe Harap-Alb și ce reprezintă fiecare dintre aceștia?

Gerilă - gerul

Flămânzilă - foamea

Ochilă - ciclopul din epopeea homerică

Păsări-Lăți-Lungilă - săgetător coborât pe Pământ

Portretele lor sunt hiperbolizate. Sunt simboluri ce reprezintă idealurile umanității, dorința de a depăși limitele. Ei reprezintă și principiul „lumii pe dos” - dincolo de fizicul înspăimântător se află o bunătate uimitoare

Realizează corespndența între modalitățile de realizare a oralității stilului lui Ion Creangă și exemplele corespunzătoare.

Explică numele lui Harap-Alb. Ce simbolizează cei doi termeni care îl compun?

Numele este un oximoron, având sensul de „rob alb”, deoarece „harap” înseamnă negru, rob, slugă

Reflectă condiția duală de slugă de origine nobilă, dar este și o sugestie cromatică de alb/negru care sugerează starea intermediară dintre naivitate și maturitate

Așează în ordine cronologică primele trei probe la care este supus Harap-Alb.

A patra probă este trecută cu ajutorul unei băuturi de somnoroasă, miere și lapte și se numește proba ​ ​ (a)   . Cea de-a cincea probă este trecută cu ajutorul obrăzarului și sabiei lui Statu-Paimă-Barbă-Cot și este proba ​ (b)   . A șasea probă este cea mai grea pentru Harap-Alb din cauza sentimentelor sale și este proba ​ (c)   . Următoarea probă, care nu putea fi depășită fără ajutorul tovarășilor săi este proba ​ (d)   . A opta probă, deși aparent imposibilă și foarte migăloasă este proba ​ ​ separării nisipului de mac, iar ultima probă este ce a ​ (e)   .

Cine este Spânul și care este rolul său în evoluția lui Harap-Alb?

Reprezintă antagonistul, personaj de o inteligență perfidă, cu rolul de a-l iniția pe Harap-Alb, reprezentând un „rău necesar” maturizării eroului.

Sfânta Duminică îl sfătuiește pe crăișor să-i ceară tatălui său ​ (a)   , ​ (b)   și ​ (c)   din tinerețe.​

Cum își alege fiul de crai calul?

pune o tavă cu jăratic în mijlocul hergheliei, iar cel care vine să mănânce este alesul

Cu ce este înviat eroul după ce este decapitat?

trei smicele de măr dulce, apă vie și apă moartă

Cine îl ucide pe Spân?

Identifică corect formulele acestui basm.

Ion Creangă inovează formula inițială și pe cea finală a acestui basm. Cum se deosebesc acestea față de formulele clasice folosite în basme?

Autorul renunță la comparația „ca niciodată”, ce conferă unicitate întâmplărilor din basmul tadițional. În schimb adaptează formula inițială, sugerând prin regionalismul „amu” marchează punerea poveștii pe seama spuselor altcuiva, negarantând veridicitatea, prin valorificarea adverbului „cică”

în ceea ce privește formula finală, autorul preia motivul nunții și sintagma „și-a ținut veselia ani întregi”, însă adaptează la realitate convenția proprie domeniului basmului. Formula finală ancorează textul înrealitate, conținând o notă de ironie prin referire la ierarhia socială.