30 questions
Problema orientală a fost declanșată de decăderea:
Rusiei
Austriei
Moldovei
Imperiului Otoman
Regimul fanariot s-a instaurat în:
Transilvania
Țara Românească
Bucovina
Moldova
Banat
Mari puteri care urmăreau dezmembrarea Imperiului Otoman pentru a-i acapara teritoriile:
Franța
Austria
Anglia
Rusia
Prusia
A anexat partea de nord a Moldovei (Bucovina) în anul 1775:
Franța
Rusia
Austria
Prusia
Selectați o urmare problemei orientale asupra spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XVIII-lea:
intrarea Transilvaniei sub dominația Austriei
anexarea părții de nord a Moldovei (Bucovina) de către Austria
instaurarea regimului fanariot asupra Moldovei și Țării Românești
anexarea părții de est a Moldovei (Basarabia) de către Rusia
Selectați urmări ale problemei orientale asupra spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea:
anexarea părții de est a Moldovei (Basarabia) de către Rusia
instaurarea regimului fanariot asupra Moldovei și Țării Românești
anexarea părții de nord a Moldovei (Bucovina) de către Austria
anexarea Banatului de către Austria
creșterea influenței rusești asupra Moldovei și Țării Românești
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, boierii români au prezentat marilor puteri proiecte politice în cadrul congreselor de la:
Kuciuk-Kainardji
Focșani
Passarowitz
Șistov
Belgrad
În contextul problemei orientale, la sfârșitul secolului al XVII-lea, Austria/Imperiul Hasburgic a anexat:
Banat
Bucovina
Transilvania
Basarabia
Dobrogea
Selectați fapte istorice din cadrul crizei orientale din prima jumătate a secolului al XVIII-lea:
războiul dintre Rusia, Austria și Imperiul Otoman din anii 1787-1792
războiul ruso-turc din 1710-1711
memoriul prezentat de boierii români la Congresul de la Focșani
instaurarea protectoratului rusesc asupra Moldovei și Țării Românești
anexarea Banatului de către Austria
Selectați fapte istorice din cadrul crizei orientale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea:
anexarea Basarabiei de către Rusia
tratativele de pace de la Focșani și Șistov
instaurarea regimului fanariot asupra Moldovei și Țării Românești
anexarea Bucovinei de către Austria
războiul din anii 1768-1774 încheiat cu pacea de la Kuciuk Kainardgi
Selectați fapte istorice din cadrul crizei orientale din prima jumătate a secolului al XIX-lea:
războiul dintre Austria și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la Belgrad
războiul dintre Rusia și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la Adrianopol
războiul dintre Rusia și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la București
războiul dintre Rusia și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la San Stefano
Selectați fapte istorice din cadrul crizei orientale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea:
războiul dintre Rusia, Imperiul Otoman, Franța, Anglia, Sardinia încheiat cu pacea de la Paris
războiul dintre Rusia și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la Adrianopol
războiul dintre Austria și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la Passrowitz
războiul dintre Rusia, România și Imperiul Otoman încheiat cu pacea de la Berlin
Selectați prevederi ale tratatului de pace de la Paris din 1856:
independența Moldovei și Țării Românești
introducerea protectoratului rusesc
introducerea garanției colective a marilor puteri
organizarea Adunărilor ad-hoc
În 1877 Rusia a declarat război:
Imperiului Austro-Ungar
Imperiului Otoman
Imperiului Britanic
Regatului Prusiei
La 9 mai 1877, printr-un discurs în Adunarea Deputaților, Independența a fost proclamată de:
Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Carol
Mihail Kogălniceanu
Ion C. Brătianu
Proclamația de Independență a fost votată la 10 mai 1877 de către:
Senat
Adunarea Deputaților
Guvern
Popor
În războiul pentru independență Armata română a obținut victorii importante la:
Plevna
Rahova
Giurgiu
Vidin
Ministrul de externe român, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României în Camera Deputaților în ziua de:
8 mai 1921
9 mai 1877
10 mai 1881
11 mai 1923
Recunoașterea independenței României în cadrul Congresului de pace de la Berlin era condiționată de modificarea articolului:
7 din Constituția de la 1866
10 din Constituția de la 1864
15 din Constituția de la 1923
44 din Constituția de la 1948
Comanda trupelor ruso-române de la Plevna a revenit:
țarului Alexandru al II-lea
cancelarului Gorceakov
principelui Carol I
regelui Ferdinand I
România primea în cadrul Congresului de la Berlin, drept compensație pentru pierderea sudului Basarabiei:
nordul Basarabiei
Dobrogea și Delta Dunării
Cadrilaterul
Bucovina
Convenția româno-rusă care prevedea trecerea armatei rusești pe teritoriul României a fost încheiată în anul:
1876
1877
1878
1879
În 1878, Rusia și Imperiul Otoman au încheiat tratatul de pace de la:
Paris
San Stefano
Berlin
București
Prin Tratatul de pace de la Berlin din 1878, România ceda Rusiei:
sudul Dobrogei
Delta Dunării
sudul Basarabiei
nordul Dobrogei
România a intrat în Primul Război Mondial în anul:
1914
1915
1916
1917
1918
România a intrat în Primul Război Mondial alături de:
Tripla Alianță
Axa Berlin-Roma-Tokyo
Tripla Înțelegere
Coaliția Națiunilor Unite
În primele două decenii ale secolului al XX-lea, România s-a implicat în criza orientală prin:
participarea la războiul ruso-turc din 1877-1878
participarea la primul război balcanic
participarea la al doilea război balcanic
participarea la Primul Război Mondial
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România s-a implicat în criza orientală prin:
participarea la războiul ruso-turc din 1877-1878
participarea la primul război balcanic
participarea la al doilea război balcanic
participarea la Primul Război Mondial
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România a aderat la:
Tripla Alianță
Axa Berlin-Roma-Tokyo
Tripla Înțelegere
Coaliția Națiunilor Unite
În 1917, România a obținut victoriile de la:
Turtucaia
Oituz
București
Mărăști
Mărășești