No student devices needed. Know more
35 questions
Statutul politico-juridic al Moldovei și Țării Românești până în anul 1856 se caracteriza prin:
suzeranitate otomană
suzeranitate otomană și garanția colectivă a marilor puteri
suzeranitate otomană și protectorat rusesc
independență
Protectoratul rusesc asupra Moldovei și Țării Românești a fost înlăturat în anul:
1855
1856
1858
1859
Românii au pus Marile puteri în fața faptului împlinit atunci când:
au intensificat mișcarea unionistă după adoptarea tratatului de pace de la Paris
au solicitat unirea Moldovei cu Țara Românească și un domn străin prin Rezoluțiile Adunărilor Ad-Hoc
l-au ales domn pe Al. I. Cuza în Țara Românească
l-au ales domn pe Al. I. Cuza în Moldova
Adunările Ad-hoc au fost organizate în anul:
1859
1858
1857
1856
Nu este o prevedere a Rezoluțiilor Adunărilor Ad-Hoc:
unirea Moldovei cu Țara Românească
respectarea autonomiei
independența
prinț străin
respectarea neutralității
Nu este o prevedere a Convenției de la Paris din 1858:
reconfirmarea statutului politico-juridic stabilit în 1856
reconfirmarea autonomiei
unirea Moldovei cu Țara Românească sub un prin străin
organizarea statului pe baza separării puterilor în stat
Nu este o prevedere a tratatului de pace de la Paris din 1856:
eliminarea protectoratului russesc
revenirea la Moldova a părții de sud a Basarabiei
eliminarea suzeranității otomane
organizarea Adunărilor Ad-hoc
Statutul politico-juridic al Moldovei și Țării Românești stabilit prin tratatul de pace de la Paris din 1856 și reconfirmat prin Convenția de la Paris din 1858:
independență
suzeranitate otomană și protectorat rusesc
suzeranitate otomană și garanția colectivă a marilor puteri
protectorat rusesc și garanția colectivă a marilor puteri
Convenția de la Paris din 1858 a stabilit:
Unirea Principatelor Române sub un prinț străin
Unirea Principatelor Române într-un stat numit România
Unirea deplină a Principatelor Române sub un domn pământean
Unirea parțială a Principatelor Române la nivelul unor instituții comune
Document cu rol de constituție în spațiul românesc între anii 1858-1864:
Rezoluțiile Adunărilor Ad-hoc
Regulamentul organic
Convenția de la Paris
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris
Lucrările primul guvern unic al Principatelor Unite apoi lucrările primului Parlament unic au fost deschise în anul:
1859
1860
1861
1862
Legea secularizării averilor mănăstirești a fost adoptată în anul:
1862
1863
1864
1865
1866
La 2 mai 1864, Al. I. Cuza a dat o lovitură de stat prin care a dizolvat Adunarea Obştească deoarece:
Adunarea Obștească nu era de acord cu proiectul legii rurale prezentat de guvern
Al. I Cuza dorea o Adunare Obștească formată din prietenii săi
Adunarea Obștească nu era de acord cu legea instrucțiunii publice
Prim-ministrul Mihail Kogălniceanu avea relații încordate cu membrii Adunării
Documentul adoptat de Al. I. Cuza în urma evenimentelor din mai 1864 este:
Regulamentul Organic
Convenția de la Paris
Tratatul de pace de la Paris
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris
Legea rurală a fost adoptată în anul:
1862
1863
1864
1865
1866
Legea instrucțiunii publice a fost adoptată în anul:
1866
1865
1864
1863
1862
Nu este o prevedere a legii rurale:
desființarea clăcii
împroprietărirea țăranilor
desființarea iobăgiei
țăranii plăteau timp de 15 ani
țăranii nu puteau vinde pământul timp de 30 de ani
Prin reformele sale, Al. I. Cuza a contribuit la îndeplinirea unor prevederi menționate în proiectele politice anterioare precum:
împroprietărirea țăranilor
desființarea clăcii
emanciparea mănăstirilor închinate
aducerea unui prinț străin pe tronul României
înlăturarea suzeranității otomane
O urmare a aplicării legii rurale în timpul domniei lui Al. I. Cuza a fost:
creșterea ponderii proprietății țărănești
creșterea ponderii proprietății boierești
diminuarea ponderii proprietății țărănești
trecerea averilor mănăstirești în proprietatea statului
Pentru a netezi punerea în aplicare a reformelor sale, Cuza a organizat lovitura de stat din anul:
1862
1863
1864
1865
1866
Potrivit ”Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris”, puterea legislativă era acordată:
guvernului
Sfatului Țării
unei Adunări bicamerale
Înaltei Curți de Justiție și Casație
Al. I. Cuza a adoptat o nouă lege electorală în anul:
1862
1863
1864
1865
1866
Selectați programul revoluționarilor din Țara Românească.
Petiția Națională
Petiția Proclamație
Proclamația de la Islaz
Prințipiile noastre pentru reformarea țării
Proiecte politice de la 1848 care prevedeau unirea Moldovei cu Țara Românească.
Petiția Țării
Dorințele Partidei Naționale din Moldova
Proclamația de la Islaz
Petiția Proclamație
Prințipiile noastre pentru reformarea patriei
În ceea ce îi privește pe țărani, documentul ”Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” prevedea:
desființarea iobăgiei
împroprietărirea cu despăgubire
împroprietărirea fără despăgubire
grabnica îmbunătățire a situației țăranilor fără a se propune soluții
”Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” și ”Dorințele Partidei Naționale din Moldova” prevedeau:
independența
unirea Moldovei cu Țara Românească
desființarea iobăgiei
împroprietărirea țăranilor cu despăgubire
Unirea Bucovinei cu România a fost proclamată la data de:
27 martie 1918
14 octombrie 1918
15 noiembrie 1918
1 decembrie 1918
La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au participat:
1128 delegați
1228 delegați
2128 delegați
2228 delegați
2238 delegați
Unirea Transilvaniei cu România a fost proclamată la data de:
27 martie 1918
18 octombrie 1918
15 noiembrie 1918
1 decembrie 1918
18 decembrie 1918
În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta Declarația de autodeterminare a Transilvaniei.
Vasile Goldiș
Alexandru Vaida-Voevod
Ghe. Pop de Băsești
Ion Inculeț
Pe parcursul anului 1918 a fost decisă unirea acestor Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în cadrul unor adunări populare care au avut loc la:
Iași
Alba Iulia
Chișinău
Blaj
Cernăuți
Selectați proiecte politice elaborate de boierii români în secolul al XVIII-lea:
Petiția Națională
Memoriul de la Focșani
Constituția Cărvunarilor
Act de unire și independență
Memoriul de la Șistov
Selectați proiecte politice elaborate în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea:
Memoriul de la Șistov
Petiția Proclamație
Cererile norodului românesc
Petiția Națională
Constituția Cărvunarilor
În Moldova, regimul fanariot a fost instaurat după domnia lui:
Constantin Brâncoveanu
Dimitrie Cantemir
Nicolae Mavrocordat
Constantin Brâncoveanu
Regimul fanariot a fost instaurat în:
Transilvania
Țara Românească
Bucovina
Basarabia
Moldova
Explore all questions with a free account