73 slides
O caracteristică a politicii externe a Moldovei în secolele XIV-XV a fost:
politica antihasburgică
colaborarea cu Rusia împotriva Imperiului Otoman
orientarea spre Polonia
colaborarea cu Ungaria împotriva Poloniei
Izvor care menționează autonomii locale existente la sud de Carpați:
Faptele ungurilor
Cronica pictată de la Viena
Diploma cavalerilor ioaniți
Legenda Sfântului Gerard
Selectați acțiuni militare din secolul al XIV-lea:
lupta de la Posada
tratatul de la Brașov
lupta de la Rovine
cruciada de la Nicopole
lupta de la Baia
Documentul ”Diploma cavalerilor ioaniți” oferă informații despre:
organizarea social-politică de la sud de Carpați
lupta de la Posada
confruntările dintre Litovoi și Ungaria
dezvoltarea economică a zonei de la sud de Carpați
Contribuția românilor din Transilvania la constituirea statului medieval românesc de la sud de Carpați este atestată prin:
Cronica lui Anonymus
descălecatul lui Negru-Vodă
”Diploma cavalerilor ioaniți”
descălecatele lui Dragoș și Bogdan
La cerința ”Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului medieval din estul Carpaților s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea” poți să scrii despre:
confruntările dintre Bogdan I și regele maghiar
confruntările dintre Litovoi și regele maghiar
lupta de la Rovine
lupta de la Posada
acțiunile militare de la est de Carpați la care a participat Dragoș
Selectați instituții din spațiul intracarpatic din secolele XIII-XV:
domnia
voievodatul
Sfatul Domnesc
Adunarea Țării
Adunarea Generală a Nobililor
O mare alianță la care a aderat România în primele două decenii ale secolului XX este:
Tripla Alianță
Tripla Înțelegere
Axa Berlin-Roma-Tokyo
Coaliția Națiunilor Unite
Un fapt istoric care a contribuit la consolidarea statului român național unitar este:
reforma agrară adoptată de Al. I. Cuza
adoptarea Constituției din 1866
participarea României la Primul Război Mondial
adoptarea Constituției din 1923
Statul român național unitar s-a constituit în anul:
1914
1918
1921
1923
O cauză a adoptării Constituției din 1923 este:
maturizarea politică a românilor
urcarea pe tronul României a Regelui Ferdinand I
realizarea Marii Uniri în 1918
presiunile marilor puteri
O urmare a aplicării Constituției din 1923 este:
scăderea numărului de alegători
consolidarea democrației
scăderea numărului de deputați și senatori
sporirea prerogativelor șefului statului
O prevedere a Constituției din 1923 este:
votul era cenzitar
dreptul la proprietate era absolut
garantarea drepturilor minorităților naționale
domnul avea atribuții largi
Scopul participării României la Primul Război Mondial:
recuperarea Cadrilaterului
menținerea independenței
recuperarea teritoriilor anexate de Rusia
recuperarea teritoriilor românești aflate sub dominația Austro-Ungariei
O prevedere a Constituției din 1866 este:
proprietatea avea o funcție socială
alegătorii erau împărțiți în colegii electorale
Parlamentul era unicameral
erau recunoscute drepturile minorităților naționale
Selectați un proiect politic din deceniul al optulea al secolului al XVIII-lea.
Constituția lui Mavrocordat
Cererile norodului românesc
Memoriul de la Focșani
Memoriul de la Șistov
Constituția cărvunarilor
Selectați un fapt istoric care a contribuit la consolidarea statului român modern.
adoptarea Regulamentelor Organice
mișcările revoluționare de la 1848
dubla alegere a lui Al. I. Cuza
venirea lui Carol I pe tronul României
Selectați proiecte politice elaborate în deceniul al treilea al secolului XIX:
Cererile norodului românesc
Act de unire și independență
Regulamentele Organice
Constituția Cărvunarilor
Principiile noastre pentru reformarea patriei
Selectați 2 constante în elaborarea proiectelor politice din prima jumătate a secolului XIX:
înlăturarea regimului fanariot și revenirea la domniile pământene
solicitarea de drepturi și libertăți cetățenești
solicitarea eliberării de sub dominația Austriei și Rusiei
solicitarea unirii Moldovei cu Țara Românească
O prevedere a proiectului ”Dorințele Partidei Naționale din Moldova” este:
unirea Moldovei cu Țara Românească
independența
împroprietărirea țăranilor fără despăgubire
emanciparea românilor din Transilvania
O prevedere a proiectului politic ”Petiția Proclamație” de la Iași este:
unirea Moldovei cu Țara Românească
împroprietărirea țăranilor fără despăgubire
împroprietărirea țăranilor cu despăgubire
grabnica îmbunătățire a situației țăranilor